Index > Scriitori filocalici

 
   Akedia 
   Ascultarea 
   Credinta 
   Cunoastere - Ignoranta 
   Curaj - Frica 
   Curvia - Curatia 
   Deznadejde 
   Discernamant - Trezvia 
   Dragoste - Bunatate - Mila 
   Frica de Dumnezeu - Evlavia 
   Iadul 
   Imbuibarea - Infranarea 
   Imparatia Cerurilor 
   Infricosata Judecata 
   Mania - Blandetea 
   Meditatia 
   Moartea 
   Naluciri 
   Osteneala - Lenevia 
   Parintele spiritual 
   Patimi - Ispite 
   Paza Simturilor 
   Pilde 
   Plansul 
   Pocainta 
   Rabdare - Suferinta 
   Rasul 
   Retragerea 
   Rugaciune 
   Saracia - Avaritia 
   Slava desarta 
   Smerenia - Mandria 
   Spovedania 
   Suferinta - Rabdare 
   Trandavia - Osteneala 
   Trezvia - Imprastierea 
   Vorba desarta - Tacerea 

 

versiune cu diacritice - aici

Tacerea – vorba desarta, clevetirea

·         Nestatornicii si nepriceputii sa nu ispiteasca pe cei īntelepti. Iar cel īntelept este barbatul ce place lui Dumnezeu, care vorbeste putine si pe cele de trebuinta si placute lui Dumnezeu. (Antonie cel Mare)47

·         Cānd afli pe unul gālcevindu-se si luptāndu-se īmpotriva adevarului si a lucrului vadit, pune capat gālcevii, parasind pe unul ca acela, fiindca si-a īmpietrit cu totul mintea. Caci precum apa cea rea strica vinul, cu vrajba strica pe cei virtuosi cu viata si cu socotinta. (Antonie cel Mare)47

·         Nu spune multimii cuvinte despre evlavie si buna vietuire. Nu pentru pizma zic, dar socotesc ca vei fi luat īn rās de cei smintiti. Caci cel asemenea se bucura de cele asemenea. Iar astfel de cuvinte putini auzitori gasesc. Mai bine este dar a nu grai, decāt ceea ce voieste Dumnezeu pentru māntuirea oamenilor. (Antonie cel Mare)47

·         Cuvāntul este sluga mintii. Caci ce voieste mintea, aceea tālcuieste cuvāntul. (Antonie cel Mare)47

·         Prin trup omul este muritor. Dar prin minte si cuvānt nemuritor. Tacānd īntelegi si dupa ce ai īnteles graiesti. Caci īn tacere naste mintea cuvāntul. Si rostind cuvānt de multumita lui Dumnezeu, īti lucrezi māntuirea. (Antonie cel Mare)47

·         Cel ce vorbeste fara socoteala nu are minte, caci graieste fara sa īnteleaga nimic. Cerceteaza dar ce-ti este de folos sa faci pentru māntuirea sufletului. (Antonie cel Mare)47

·         Nu vorbi cu doua limbi, īntr-un fel aratāndu-te cu cuvāntul si īntr-alt fel aflāndu-te cu constiinta. Caci pe unul ca acesta Scriptura īl pune sub osānda. (Marcu Ascetul)47

·         Precum usile bailor, deschizāndu-se necontenit, īmping caldura dinauntru afara, asa si sufletul cānd vrea sa vorbeasca multe, chiar daca le-ar spune toate bune, īmprastie si slabeste puterea tinerii de minte prin poarta graitoare. Prin aceasta mintea uita sa spuna lucrurile care se cuvin la vreme potrivita si īmpartaseste de-a-valma oricui se nimereste o amestecatura de gānduri, nemaiavānd nici pe Duhul Sfānt, care sa-i pazeasca cugetarea ferita de naluciri. Caci lucrul bun scapa totdeauna vorbariei, fiind strain de orice valmasag si imaginatie. Buna este deci tacerea la vreme, ea nefiind decāt mama gāndurilor prea īntelese. (Diadoh al Foticeii)47