Index > Scriitori filocalici

 
   Akedia 
   Ascultarea 
   Credinta 
   Cunoastere - Ignoranta 
   Curaj - Frica 
   Curvia - Curatia 
   Deznadejde 
   Discernamant - Trezvia 
   Dragoste - Bunatate - Mila 
   Frica de Dumnezeu - Evlavia 
   Iadul 
   Imbuibarea - Infranarea 
   Imparatia Cerurilor 
   Infricosata Judecata 
   Mania - Blandetea 
   Meditatia 
   Moartea 
   Naluciri 
   Osteneala - Lenevia 
   Parintele spiritual 
   Patimi - Ispite 
   Paza Simturilor 
   Pilde 
   Plansul 
   Pocainta 
   Rabdare - Suferinta 
   Rasul 
   Retragerea 
   Rugaciune 
   Saracia - Avaritia 
   Slava desarta 
   Smerenia - Mandria 
   Spovedania 
   Suferinta - Rabdare 
   Trandavia - Osteneala 
   Trezvia - Imprastierea 
   Vorba desarta - Tacerea 

 

versiune cu diacritice - aici

Slava desarta

·         Dintre gânduri singur cel al slavei desarte lucreaza cu multe mijloace. El cuprinde aproape toata lumea si deschide usile tuturor dracilor, facându-se ca un fel de tradator viclean al cetatii. De aceea el umileste foarte tare mintea pustnicului, umplând-o cu multe vorbe si lucruri si întinându-i rugaciunile, prin care acesta se straduieste sa-si tamaduiasca toate ranile sufletului sau. Gândul acesta îl fac sa creasca toti draci dupa ce au fost biruiti, ca printr-însul sa primeasca intrare din nou în suflet, si sa faca astfel cele mai din urma mai rele ca cele dintâi. Din gândul acesta se naste si cel al mândriei, care a facut sa cada ca un sunet din ceruri pe pamânt pecetea asemanarii si cununa frumusetii. Salta-te din el si nu zabovi, ca sa nu vindem altora viata noastra, nici petrecerea noastra, celor fara de mila. Pe acest drac îl alunga rugaciunea staruitoare de a nu face sau zice cu voia nimic din cele ce ajuta blestematei slave desarte. (Evagrie Ponticul)44

·         Când mintea pustnicilor a ajuns la putina nepatimire, si-a agonisit si calul slavei desarte, caruia îndata îi da pinteni prin cetati, purtându-si fara stapânire lauda izvorâta din slava. si întâmpinând-o duhul curviei, printr-o rânduiala nevazuta, o închide într-o cocina de porci, învatând-o sa nu se mai ridice altadata din pat înainte de a se face sanatoasa deplin, nici sa nu faca ceea ce fac bolnavii neascultatori care, purtând înca urmele bolii într-însii, se dau la drumuri si merg la bai înainte de vreme, cazând din nou în boala. De aceea sezând locului, sa luam si mai bine aminte la noi însine, ca înainte de virtute, sa ne facem greu de miscat spre pacat, iar înnoindu-ne întru cunostinta sa dobândim multime de vederi felurite. Si asa înaltându-ne si mai tare, vom vedea si mai bine lumina Mântuitorului nostru. (Evagrie Ponticul)44

·         Începutul ratacirii mintii este slava desarta. Caci mintea fiind miscata de aceasta, încearca sa margineasca dumnezeirea în chipuri si înfatisari. (Evagrie Ponticul)44

·         Când vezi vreun gând ca-ti fagaduieste slava omeneasca, sa stii sigur ca-ti pregateste rusine. (Marcu Ascetul)44

·         Când vezi pe cineva îndurerat de multe ocari, cunoaste ca, dupa ce s-a umplut de gânduri de-ale slavei desarte, secera acum cu scârba spicele semintelor din inima. (Marcu Ascetul)44

·         Cel ce cugeta semet si cel ce iubeste slava desarta se însotesc cu placere unul cu altul. Caci cel dintâi lauda pe iubitorul de slava desarta, care-i cade înainte slugarnic; iar celalalt mareste pe cel cu cuget semet, care-l lauda într-una. (Marcu Ascetul)44

·         Când dracul slavei desarte se aprinde puternic împotriva noastra, luând ca motiv venirea vreunor frati, sau a oricarui alt strain la noi, bine este sa lasam cu acest prilej ceva din asprimea dietei noastre obisnuite. Prin aceasta vom face pe drac sa plece fara isprava, ba mai degraba plângându-si încercarea neizbutita. Totodata vom împlini cu dreapta judecata legea dragostei, pazind în aceeasi vreme taina înfrânarii nedezvaluita, prin pogoramântul ce l-am primit. (Diadoh al Foticeii)44